Gheorghe DUCA, academician

doctor habilitat în chimie, profesor universitar
preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei

Republica Moldova
Home Harta site-ului CV

Moldova.org: Gheorghe Duca: Ştiinţa este veşnică, iar partidele se succed la guvernare în funcţie de preferinţele electoratului

Interviu cu Gheorghe Duca, președintele Academiei de Științe a Republicii Moldova

Pe lângă faptul că conduceţi Academia de Ştiinţe a Moldovei, vă implicaţi activ şi în viaţa publică...

Însăși funcția de preşedinte al Academia de Ştiinţe a Moldovei este o funcţie publică. Dar dacă mai ţinem cont de faptul că în conformitate cu Codul cu privire la ştiinţă şi inovare, eu sunt şi membru al Guvernului din oficiu, este absolut normal, că sunt personalitate publică. De altfel, sunt unicul membru al Guvernului, care deţine această calitate din aprilie 2001: iniţial ca ministru al ecologiei, construcţiilor şi dezvoltării teritoriului, apoi – ca preşedinte. Este firesc să fiu în conducerea guvernului, de oarece ştiinţa este apolitică, ea deserveşte omenirea, indiferent de culoarea politică: spre exemplu, pentru toţi 2+2=4. Postul de Preşedinte al A.Ş.M. şi membru al Guvernului mă obligă să-mi expun opinia pe o chestiune sau alta, care ţine de dezvoltarea culturii, ştiinţei, educaţiei, în general a ţării, în limita competenţilor A.Ş.M. şi capacităţii comunităţii ştiinţifice de a soluţiona o problemă sau alta. Îmi amintesc insinuările Federaţiei Ruse privind calitatea vinurilor moldoveneşti importate în această ţară. Pentru a spulbera orice dubii privind calităţile producţiei vinicole, am creat o comisie din savanţi notorii în domeniu, inclusiv academicianul Boris Găină şi doctorul habilitat Rodica Sturza. Comisia a cercetat mostrele de producţie şi a demonstrat cu probe că vinurile moldoveneşti sunt de cea mai înaltă calitate. Pe parcursul anilor 2009-2012 în calitate de Preşedinte al A.Ş.M. am transmis factorilor de decizie opinia savanţilor privind dezvoltarea ţării, securitatea energetică, asigurarea cu apă potabilă, impactul aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, costurile reîntregirii raioanelor de Est cu restul Republicii, utilizarea resurselor de energie alternativă, situaţia demografică, sugestii privind reforma constituţională, sistemului educaţional din ţara noastră ş.a. Din păcate, noi propunem soluţiile, dar decizia de a le aplica în practică şi riscul privind consecinţele trebuie să şi-l asume factorii de decizie – Parlamentul, Preşedinţia, Ministerele de resort. Ştiinţa este veşnică, iar Partidele politice se succed la guvernare în funcţie de preferinţele electoratului. De aceea, ei caută să se menţină cu orice mijloace, iar aşteptările noastre nu întotdeauna sunt îndreptăţite.

Cât de important este ca un cercetător să nu se limiteze la laboratorul său?

Voi porni de la axioma că în prezent cercetătorul pentru a obţine rezultate valoroase, şi mai ales de unul singur, este foarte dificil să activeze într-un domeniu strict îngust. În prezent, de obicei, au rezultate cercetătorii care activează la interferenţa disciplinelor. Ca exemplu aş aduce dezvoltarea chimiei şi fizicii şi interacţiunea dintre ele. De la chimia ca disciplină generală de pe timpurile lui Mendeleev astăzi înregistrăm o mulţime de subdiscipline la capitolul acesta. La fel putem vorbi şi despre fizica lui Lomonosov şi subdisciplinele ei din prezent. Aceasta pe de o parte. Pe de altă parte subdisciplinele chimiei se interpătrund cu subdisciplinile fizicii, or, graţie anume acestei interacţiuni s-a ajuns astăzi la nanoparticole, nanostructuri şi alte tipuri de nano.
De aceea, un cercetător fiind antrenat în căutarea adevărului, investighează domeniile adiacente, căutînd răspunsuri la întrebările care îl frămîntă. Un genetician pentru a pătrunde în tainele naturii, trebuie să cunoască nu numai biologia, dar şi chimia, fizica, alte domenii. Pentru aceasta, începînd cu 2004, graţie Codului cu privire la ştiinţă şi inovare am deschis cercetările în cadrul programelor de stat. Bunăoară în 2011, au fost executate 42 de proiecte în cadrul a 6 programe de stat şi 78 de proiecte internaţionale. În felul acesta eforturile savanţilor din diferite domenii şi structuri de cercetare, antrenaţi în echipe comune au purces la realizarea unor probleme concrete, solicitate de economia ţării.

Care domenii de cercetare au adus cele mai multe performanţe în ultimii ani?

Rezultate recunoscute internaţional au fost obţinute în domeniile nanotehnologiei, chimiei ecologice, sanocreatologiei, maşinologiei şi fiabilităţii maşinilor, chirurgiei, ameliorării plantelor. Principalele cercetări ştiinţifice efectuate pe parcursul anului 2011 şi rezultatele obţinute au drept scop elaborarea suportului ştiinţific întru asigurarea securităţii sănătăţii populaţiei şi securităţii alimentare şi ecologice, dezvoltarea ingineriei industriale, eficientizarea complexului energetic, valorificarea resurselor naturale, salvgardarea patrimoniului cultural etc. Printre realizările orientate spre soluţionarea unor probleme socio-economice pot fi menţionate: 40 tipuri de echipament tehnologic şi dispozitive implementate, 10 turbine eoliene de putere mică instalate, 2 microhidrocentrale, 5 materiale noi, 5 metodologii şi mecanisme economice elaborate, 31 de soiuri şi hibrizi de plante prezentate pentru testare la comisia de stat, 38 de hibrizi implementaţi în practică, 35 de preparate fitosanitare noi, 3 mărci de vin de origine şi cu indicaţie geografică, 21 metode de tratament a maladiilor, 11 metode de profilaxie, 3 preparate farmacologice noi, au fost identificate 16 specii noi de insecte, 4 specii noi de plante, 6 teorii noi au fost elaborate şi publicate în reviste internaţionale cu impact factor înalt etc. În premieră a fost investigată fortificaţia eneolitică Trinca „La Şanţ”, cu suprafaţa de circa 120 m2, fiind stabilite particularităţile sistemului defensiv de epocă. În rezultatul săpăturilor siturilor medievale de la Lozova s-au descoperit piese de podoabă de unicat, iar în complexul funerar de la Purcari s-a depistat o amforă de Heraclea, knemide de bronz şi mai multe arme de luptă. Faptul că unele din realizările noi menţionate sunt deja solicitate peste hotarele ţării noastre denotă importanţa acestora.
Cunoştinţele noi obţinute în sfera ştiinţei şi inovării pe parcursul anului de referinţă sunt reflectate în 144 de monografii, 266 de manuale şi ghiduri, 1610 de articole ştiinţifice în reviste naţionale de categoria A, B şi C, 340 de articole în reviste cu factor de impact şi 1259 de articole ştiinţifice în alte reviste şi culegeri internaţionale, precum şi 196 titluri de protecţie (brevete de invenţie, modele de utilitate, brevete pentru soiuri de plante, certificate de înregistrare a mărcilor ş.a.). Elaborările savanţilor au fost prezentate la diverse saloane, expoziţii, târguri naţionale şi internaţionale, la care au fost menţionate cu 252 de medalii şi 169 de diplome.

Ce domenii au rămas în umbră? Din ce cauză?

În prezent de cunoştinţele fundamentale acumulate de savanţi în linii mari au nevoie doar instituţiile de învăţămînt pentru pregătirea cadrelor şi cetăţenii de rînd din simplă curiozitate. Dar pornind de la faptul că circa 60 la sută din mijloacele financiare sunt alocate pentru soluţionarea unor probleme practice cu caracter aplicativ, constatăm cu mare regret, că agenţii economici nu manifestă interes faţă de munca cercetătorilor, sau nu sunt în stare să asimileze inovaţiile în producţia autohtonă. În aşa fel, în pofida dorinţei noastre enorme de a pune umărul la dezvoltarea unei societăţi bazate pe cunoaştere, pînă la urmă ne alegem doar cu eforturile şi bunele intenţii. Îşi caută investitorii rezultatele obţinute în prelucrarea produselor secundare vinicole, tehnologiile performante de procesare a materiei prime agricole, diferite articole industriale menite să eficientizeze producţia autohtonă şi să-i sporească competitivitatea.


Menţionaţi câteva din recentele succese ale cercetătorilor despre care publicul larg nu prea a auzit

Un caz de succes constituie asocierea de la 1 ianuarie 2012 a Republicii Moldova la Spaţiul European de Cercetare şi la Programul Cadru 7 al Comunităţii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţi demonstrative (2007-2013). Întru realizarea acestui scop CSŞDT a aprobat Declaraţia de aderare a comunităţii ştiinţifice a Republicii Moldova la Carta Europeană a Cercetătorului şi la Codul de Conduită pentru Recrutarea Cercetătorului, pentru aplicare directă în sfera ştiinţei şi inovării a Republicii Moldova. În acelaşi sens, a fost adoptată hotărîrea privind aprobarea Planului de acţiuni cu privire la implementarea statutului de ţară asociată la PC 7 (2011-2013) „Moldova spre orizont – 2020”, care prevede măsuri în vederea elaborării, modificării şi completării cadrului normativ, dezvoltării reţelei informaţionale la nivel naţional şi conectării acesteia la reţele europene, creării capacităţilor instituţionale necesare pentru gestionarea proiectelor PC 7, utilizării instrumentului EURAXESS pentru mobilitatea cercetătorilor etc.
În calitate de exemplu aduc performanţa şi eficienţa M.c.Ion Hăbăşescu, demonstrată în anul 2011, devenind prin hotărârea Guvernului inventatorul anului, sub conducerea căruia au fost elaborate 28 de mostre de maşini şi utilaje, 20 dintre care au fost implementate. S-a obţinut un venit din vânzări de 31mln lei. Deci tot cu această sumă s-a completat PIB-ul RM. Nu este oare acesta un caz de succes, care merită să fie promovat in societate?
În anul de referinţă a fost intensificată activitatea de inovare şi transfer tehnologic prin crearea Incubatorul de Inovare „Politehnica”, în calitate de administrator fiind desemnat: Universitatea Tehnică a Moldovei, şi Incubatorul Educaţional Inovaţional “UNIVERSCIENCE”, administrator fiind desemnat: Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei. De asemenea, a fost creat clusterul ştiinţifico-tehnologic „ACADEMICA” prin reorganizarea Incubatorului de inovare „Inovatorul” şi Parcului ştiinţifico-tehnologic „ACADEMICA”, administrator fiind desemnat Întreprinderea de stat „ASELTEH”. Obţinerea statutului de rezident al Parcurilor ştiinţifico-tehnologice şi Incubatoarelor de inovare a avut loc în baza concursului proiectelor de inovare şi transfer tehnologic care a fost anunţat de CSŞDT. Ca rezultat al concursului au fost selectaţi şi aprobaţi 12 rezidenţi noi.

La finele anului 2011 în cadrul celor două parcuri ştiinţifico-tehnologice şi incubatorului de inovare figurează 36 de companii-rezidente, care realizează proiecte de inovare şi transfer tehnologic. Proiectele cuprind următoarele domenii: energetica, inclusiv energia regenerabilă şi conservarea energiei, agricultură, colectarea, sortarea şi prelucrarea deşeurilor menajere, industriale şi agricole, tehnologii de păstrare a produselor horticole, tehnologiile de producere şi purificare a apei potabile, tehnologiile agricole ecologice şi intensive, creşterea plantelor medicinale, tehnologii medicinale tradiţionale etc. Volumul producţiei realizate de către rezidenţi în anul de referinţă a depăşit 70 mil. lei.


Care e situaţia limbii române în Republica Moldova, ştiinţific vorbind?

Din punct de vedere ştiinţific, Academia de Ştiinţe a Moldovei în 1994 şi-a reiterat poziţia faţă de acest subiect, spunând că adevărat este: În Republica Moldova se utilizează limba română literară. Şi punctum, vorba lui Mihai Eminescu.
Că unii politicieni, din motive de conjunctură de moment, mai pedalează pentru limba moldovenească, îi priveşte numai şi numai pe ei. Căci încă la 1642 Mitropolitul Varlaam şi domnitorul Vasile Lupu au scos vestita Cazanie - carte de învăţătură pe limba românească.
Vorbind despre situaţia la zi, trebuie să facem o diferenţiere, stabilind arealul unde şi cum funcţionează limba română.
Bunăoară, la sat, unde vorba lui Lucian Blaga, îşi are viză de reşedinţă veşnicia, situaţia după mine în linii mari este normală. Cum spunea un alt mare cărturar de-al nostru Alexei Mateeevici, pe la vatra ţăranii, dar şi în hram pâlpâie flamura limbii române.
Cât priveşte în Chişinău, dar şi în centrele raionale, aici situaţia aşi califica-o drept dramatică. Chiar statul are o poziţie duplicitară în acest domeniu. Pe de o parte, şedinţele parlamentului, guvernului, în administraţie se utilizează limba română.
Dar pe de altă parte:
1. mai continuă practica păguboasă de traducere a tuturor actelor în limba rusă.
2. Se irosesc banii publici pentru instruirea alolingvilor în limba română cu randament aproape zero.
3. Sunt promovate cadre ce nu cunosc limba de stat.
4. Tolerăm la nesfârşit utilizarea limbii ruse în sfera de deservire.
5. Îşi aduce contribuţia la restrângerea ariei de utilizare a limbii române şi mijloacele de informare în masă.
Eu nu am nimic împotriva limbii ruse, şi prin ea facem cunoştinţă cu cultura mondială, dar în Republica Moldova totuşi trebuie să se vorbeacă plenar limba poporului, care a dat nume ţării. Or, unul din simbolurile naţionale este anume limba.
Pentru a redresa situaţia, e necesar de adoptat un program de stat, iar fiecare vorbitor – să fie patriotul acestei palme de pământ.

Este Republica Moldova o ţară care investeşte în ştiinţă?

Prin Legea bugetului de stat pentru anul 2011, nr.52-XVIII din 31 martie 2011, volumul de finanţare a sferei ştiinţei şi inovării a fost aprobat în mărime de 325,3 mil. lei, ceea ce constituie 0,4 % din PIB.
Alocaţiile prevăzute pentru sfera ştiinţei şi inovării au fost reduse, comparativ cu anul 2010, cu 31,2 mil. lei.
Analiza distribuirii cheltuielilor de bază denotă că cele mai mari alocaţii, 208,2 mil. lei (66,2 %), au fost repartizate pentru realizarea proiectelor de cercetări ştiinţifice fundamentale şi aplicative, din care, pentru cele aplicative au fost alocate 138,1 mil. lei, iar pentru cele fundamentale – 69,6 mil. lei. Pentru programele de stat s-au direcţionat 5,8 mil. lei; pentru proiectele de transfer tehnologic – 11,0 mil. lei; pentru proiectele internaţionale – 6,7 mil. lei; pentru proiectele tinerilor cercetători – 3,6 mil. lei şi pentru proiectele de procurare a echipamentului – 3,7 mil. lei.


Cum sunt motivaţi tinerii talentaţi să facă cercetare la Academia de Ştiinţe?

Din 46 propuneri înaintate, au fost aprobate 14 proiecte independente pentru tineri cercetători cu o finanţare pe anul 2011 în sumă de 1000,0 mii lei, un loc aparte în activitatea CSŞDT a revenit pregătirii cadrelor ştiinţifice prin doctorat şi postdoctorat în cadrul a 46 de instituţii/organizaţii cu activitate de doctorat, inclusiv 31 instituţii de cercetare ştiinţifică şi 13 instituţii de învăţământ superior, printre care şi două organizaţii de drept privat. Numărul total de doctoranzi în anul 2011 a constituit 1682 de persoane, dintre care 947 sunt instruiţi din contul mijloacelor bugetare şi 735 – în bază de contract.

Cu ce instituţii din alte ţări colaboraţi cel mai intens?

În ultimii 8 ani comunitatea ştiinţifică din Republica Moldova şi-a extins considerabil participarea la proiecte internaţionale, inclusiv prin constituirea unei vaste platforme de internaţionalizare a cercetării, care include 24 de acorduri, semnate cu 30 de organizaţii în cadrul cărora savanţii din organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării au efectuat un şir de cercetări comune în domeniile fizicii, matematicii, chimiei, biologiei, medicinii, culturii, istoriei. De menţionat că numai în ultimii 5 ani au fost realizate 638 proiecte internaţionale şi bilaterale, în sumă de peste 20 mln euro, inclusiv în an. 2011 - 101 proiecte în sumă de peste 16 milioane lei.

Transmiteţi un gând tinerilor care doresc să urmeze o carieră în cercetare

Biblia spune că omului îi poţi lua ceva fără voia lui, dar să-i dai este imposibil dacă el nu doreşte. Spun aceasta cu gîndul că cercetarea este o activitate nobilă, prestigioasă, ca de altfel ca şi activitatea de creaţie a scriitorilor, compozitorilor, pictorilor, arhitecţilor care au conştientizat că viaţa este scurtă, iar arta este veşnică. În numele unor descoperiri fie chiar cît de mici facă să-ţi sacrifici viaţa. Desigur nu toţi cercetători devin laureaţi ai Premiului Nobil, fac descoperi trăsnet, dar totuşi munca lor este captivantă şi efectuată cu dăruire, aduce satisfacţie sufletească şi recunoştinţa Patriei, dar şi bunăstare, după cum îşi este norocul. Deci, dragii mei, vă aşteptăm în laboratoarele, bibliotecile şi cîmpurile de experienţe ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei, să completaţi rîndurile visătorilor şi căutătorilor de adevăr.

De Veronica Povar

Sursa: moldoga.org