Gheorghe DUCA, academician

Președintele Academiei de Științe a Moldovei, omul politic (în trecut –parlamentar, ministru al ecologiei, construcțiilor și dezvoltării teritoriului) și savantul chimist, Gheorghe Duca, marchează jubileul de 60 de ani (29.02.1952). Este ceasul său de glorie, căci potrivit unei aprecieri a săptămânalului „Făclia”, în preajma aniversării sale sexagenare, Domnia sa, timp de două luni – ianuarie-februarie 2012 – a fost poate cea mai mediatizată personalitate culturală, științifică și pedagogică din țară. Îl susținem întru totul pe redactorul-șef al acestei publicații, Tudor Rusu, făcând și unele precizări: în perioada respectivă președintele AȘM a fost, într-adevăr, cea mai mediatizată personalitate publică, fără a lua în considerație scandalurile politice, iar la capitolul portrete, interviuri, reportaje, atitudini, știri, însoțite și de imagini impozante, a bătut recordul. În contextul dat, președintele AȘM ar putea fi invidiat de liderii politici din țară, de cei de la guvernare, de oponenții săi, care uneori poate l-au subapreciat, de altfel, ca și pe instituția, condusă de Domnia sa, Academia de Științe a Moldovei. Spre deosebire de mulți dintre acei care se perindă în structurile de stat, Gheorghe Duca, în calitate de președinte și membru din oficiu al Guvernului, a reușit să schimbe multe lucruri spre bine în Academia de Științe și să lase ceva temerar după sine.

La doi ani și ceva, după alegerea sa ca președinte al AȘM (5 februarie 2004), acad. Gheorghe Duca a fost întrebat într-un interviu: „Ce-a fost pentru Dvs. cel mai greu de mişcat din loc? Carul sau caii?” Răspunsul a fost pe cât de surprinzător, pe atât de concret.

– Dacă carul, în contextul nostru, este infrastructura academică, iar caii sunt cercetătorii, apoi voi afirma că a fost dificil în ambele situaţii. Infrastructura academică cu trecerea anilor s-a învechit, a degradat. Ultima reparaţie în blocul central, bunăoară, a fost efectuată acum două decenii şi ceva, dar unele birouri, coridoare de la etajele de sus, am impresia că n-au fost atinse de mâna grijulie a omului de o jumătate de secol, de când există această clădire. În doi ani am reparat o parte din birouri, sălile de conferinţe – 3 la număr, am creat şi o sală de protocol. În sala mare, pe care o mai numim şi azurie, graţie tavanului de această culoare, până nu demult arăta ca un cinematograf, acum renovată şi reutilată va găzdui Sesiunea jubiliară a Asambleei Academiei de Ştiinţe a Moldovei. La acest eveniment remarcabil din viaţa comunităţii ştiinţifice, dar şi a ţării, membrii AŞM vor veni îmbrăcaţi în uniformă specială pe care am confecţionat-o pentru prima dată la noi în ţară. O astfel de tradiţie există în unele Academii din Europa – Italia, România etc. Sper, ca şi acest detaliu semnificativ va acorda sărbătorii noastre o atmosferă cât mai solemnă. Dar, mai că uitasem să vă spun că la această manifestare jubiliară va răsuna pentru prima oară şi imnul Academiei de Ştiinţe, scris de compozitorul Teodor Zgureanu pe versurile acad. Dumitru Matcovschi.

În continuare și str. Academiei, unde-i amplasat orășelul academic, s-a transformat într-un șantier. Fosta clădire a Centrului de Calcul a fost reconstruită în câteva luni într-o bibliotecă modernă, prima tranşă a căreia a fost dată în exploataţie către jubileul de 60 de ani de la fondarea primelor instituții academice (a. 2006). Conform altor proiecte ale președintelui AȘM, puțin mai târziu au fost deschise consecutiv un liceu academic și o Universitate pentru copii şi tineri dotaţi, care sunt așteptați în cercetare. Este adevărat că fosta guvernare comunistă a susținut ideile reformatoare ale acad. Gheorghe Duca: Parlamentul a adoptat Codul cu privire la știință și inovare, fiind pus imediat în aplicare; Guvernul a elaborat mecanismul de finanțare în creștere a științei, raportat la PIB; au fost majorate salariile cercetătorilor și îndemnizațiile membrilor AȘM.

Dar un parteneriat devine eficient, doar în cazul în care această mișcare se realizează în două sensuri: statul finanțează cercetarea-inovarea; ea , la rândul său, susține statul în reformele sale structurale și politicile pe domenii. Un exemplu în acest sens, constituie implementarea elaborărilor științifice în industrie, agricultură, medicină, complexul energetic etc. Dar, concomitent, se auzeau voci în societate despre ineficiența investițiilor financiare din cercetare, despre risipă de bani. În acest sens, excela opoziția parlamentară care critica aspru guvernarea și poticile realizate de ea, inclusiv în știință. Problema eficientizării implementării rezultatelor științifice urma să fie soluționată de o altă verigă, creată în sistemul de cercetare-dezvoltare din țară, Agenția pentru Inovare și Transfer Tehnologic (AITT), de competențele căreia ținea coordonarea, stimularea şi implementarea mecanismelor activităţii de inovare şi transfer tehnologic. AITT era preconizat să devină un Centru de legătură între oamenii de ştiinţă, pe de o parte, şi autorităţile publice, oamenii de afaceri, pe de altă parte. S-a reușit câte ceva în domeniul respectiv și, în primul rând, a prins contururi reale infrastructura inovaţională prin fondarea parcurilor tehnico-ştiinţifice Academica, Inagro, Micronanoteh şi a Incubatorului “Inovatorul”, dar în lipsa unei stabilități politice și economice, reducerii finanțării științei multe din proiectele președintelui Gheorghe Duca și ale cercetătorilor din cadrul institutelor academice au rămas doar… în visurile lor.

Desigur, oamenii de știință nu s-au lăsat pradă emoțiilor, au continuat să muncească în laboratoare, să obțină noi rezultate și să propună societății soluții de eficientizare a activității în cadrul unor domenii ale economiei naționale. Bunăoară, într-un articol, întitulat „De la seismul energetic – la realizarea Strategiei naţionale”, acad. Gheorghe Duca optează pentru adoptarea și implementarea Programului Naţional de Dezvoltare a Complexului Energetic. În alt material scris și publicat sub impresiile celei de a 50-a sesiuni a Conferinţei Generale a Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică, întrunite la Viena, savantul abordează subiectul, evidențiat în titlu: „Are nevoie astăzi Moldova de o staţie electrică atomică sau să cumpărăm energie de la vecini?”. Dacă am face o trecere în revistă a proiectelor de politici, elaborate cu sprijinul oamenilor de știință și adoptate de Guvern în ultimii 8 ani, ele s-ar cifra la câteva zeci.

2012-02-29

Pe un alt segment al activității sale, președintele AȘM a contribuit la dezvoltarea cooperării internaționale cu diverse fonduri și structuri de cercetare, academii de științe, institute de cercetări și universități din zeci de state ale lumii. De exemplu, la Krakow, Polonia, acad. Gheorghe Duca, potrivit altei publicații, a participat la lucrările Asambleei generale a ALLEA (All European Academies – Toate Academiile din Europa), în cadrul căreia au fost discutate probleme de actualitate pentru comunitatea ştiinţifică. La Bruxelles, în incinta Cartierului General NATO, președintele AȘM a abordat proiectele prioritare prevăzute de Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO (IPAP), ce urma a fi elaborat şi implementat. Tot în această capitală a Europei, Bruxelles, acad. Gheorghe Duca, împreună cu Andrei Stratan, viceprim-ministru, ministru al afacerilor externe şi integrării europene, a avut o întrevedere cu Janez Potočnik, comisarul european pentru ştiinţă şi cercetare. Subiectul de discuţii dintre părţi a constituit asocierea Republicii Moldova la Programul Cadru 7 al UE pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţi demonstrative (2007-2013). Problema abordată acum 4 ani (10.09.2008) a devenit realitate în anul curent. La 1 ianuarie 2012 Republica Moldova a devenit membru asociat al Programului Cadru 7 al UE – prima ţară a Parteneriatului Estic care aderă la acesta, alături de alți 14 membri cu un statut similar.

În condițiile unei tranziții de peste două decenii, misiunea unui președinte de Academie a fost și rămâne atragerea investițiilor în cercetare pentru a menține viabilitatea forului științific, a spori eficiența cercetării, a păstra și dezvolta potențialul intelectual, a asigura condiții normale de muncă pentru cercetători, a dota laboratoarele cu echipament modern – factor primordial în obținerea unor rezultate de performanță. Multe a reușit să realizeze acad. Gheorghe Duca în acești ani, aflându-se la timona Academiei Științe a Moldovei, i-a conturat traseul în acest spațiu multidimensinal, conducând-o pe calea reformelor, a căutărilor, în pofida tuturor intemperiilor din societate. Meritele savantului sunt de netăgăduit și au fost înalt apreciate. Consiliul Național pentru Acreditare și Atestare (format în cadrul Codului cu privire la știință și inovare) evidențiază în mod deosebit contribuția domniei sale la dezvoltarea sistemului național de atestare a cadrelor științifice și evaluarea cercetării. Lista celor realizate este destul de mare, iar numeroasele distincții naționale și internaționale constituie un argument forte în recunoașterea acestor realizări .

La acest ceas aniversar, acad. Gheorghe Duca pășește încrezător în ziua de mâine, în speranța realizării unor planuri ambițioase, fiind, totodată, gata de a înfrunta și noile încercări, la care în ultimele două decenii este supusă Academia și institutele ei.

Tatiana Rotaru,
consultant al CNAA