Gheorghe DUCA, academician

2010-11-17

Gheorghe Duca,
academician,
preşedintele AŞM

Suntem în plină campanie electorală. Uneori se creează impresia că, în goană după redimensionarea zonelor de influenţă, cele câteva partide politice, care vor accede în parlament, şi numeroasele partiduţe, ce apar pe eşichierul politic în perioada preelectorală, folosesc orice mijloc pentru a-şi atinge scopurile, încălcând deseori bunul-simţ şi neavând suficiente mesaje pentru viitorul acestei ţări şi poporul pe care îl reprezintă.

Ultimii doi ani au fost plini de evenimente politice importante - trei scrutine electorale (alegerile parlamentare de pe 4 aprilie şi 29 iulie 2009, referendumul constituţional de pe 5 septembrie şi alegerile parlamentare care urmează să aibă loc pe 28 noiembrie curent), perioadă în care societatea noastră ar fi trebuit să se simtă importantă, că ea este cea care alege, care determină cursul istoriei, care prin votul său decide viitorul şi soarta ţării. În realitate, însă, în societate se întâmplă nişte lucruri, care pot avea efecte irecuperabile.

În aceste circumstanţe ţin să menţionez că dezvoltarea economiei reale, prosperarea cetăţenilor în ţara noastră şi a concordiei sociale este frânată de mai mulţi factori: lipsa de resurse energetice şi zăcăminte minerale, relaţiile tensionate ale Republicii Moldova cu statele mari din regiune, graţie amplasării sale geopolitice la răscrucea diferitor interese ale marilor puteri... O soluţie eficientă în depăşirea situaţiei economice precare şi a consolidării societăţii moldoveneşti ţine de finalizarea reformelor în domeniu prin crearea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM), bazate pe relaţiile economiei de piaţă. În acest sens, ne-a susţinut recent şi cunoscutul reformator economist Leszek Balcerowicz, ex-viceprim-ministru şi ministru al finanţelor al Republicii Polone, care a vizitat, recent, Republica Moldova, inclusiv la invitaţia Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Obligativitatea dezvoltării spiritului de antreprenoriat în rândurile generaţiei tinere este un imperativ care, în condiţiile de criză economică şi nu numai, poate asigura: învestirea banilor câştigaţi peste hotare în dezvoltare, dar nu în consum sau în cel mai bun caz în apartamente, şi întoarcerea cetăţenilor noştri pentru a-şi dezvolta propriile afaceri; prosperarea oamenilor gospodari şi astfel – prosperarea întregii ţări; crearea a cât mai multor IMM-uri şi, respectiv, sporirea concurenţei şi ca rezultat creşterea calităţii producţiei, serviciilor etc.; demonopolizarea principalelor ramuri ale economiei şi a importului; eradicarea corupţiei. Ca urmare, pas cu pas va creşte bunăstarea populaţiei, încrederea în ziua de mâine, respectiv, demnitatea – personală, naţională, a poporului.

Un alt subiect important ce trebuie abordat şi care îl vizează pe orice om, pe fiecare dintre noi şi, mai ales... pe cei care astăzi concurează activ în lupta politică pentru a conduce ţara este toleranţa. Acest concept poate fi privit sub două aspecte – politic şi etnic, care, de fapt, se intercalează şi deseori se suprapun.

Cu referire la toleranţă, la concordie în societate, voi specifica, pe de o parte, alolingvii astăzi nu sunt gata sa accepte limba, tradiţiile, cultura băştinaşilor din RM, pe de altă parte, guvernanţii şi partidele politice actuale şi cele din trecut au admis în acţiunile lor destule greşeli, lacune, astfel încât în actuala campanie electorală s-au înregistrat o serie întreagă de partide, bazate doar pe principii etnice.

Intoleranţa faţă de apartenenţa etnică, politică sau de religie, faţă de o altă opinie etc., separă societatea în ai noştri şi ai voştri sau chiar în trădători şi în patrioţi. O atare situaţie generează în societate o stare de nelinişte, teama de a fi suspectat şi etichetat brutal pe criterii politice sau naţionale, neîncredere în clasa politică şi în ziua de mâine. Ca rezultat, o societate devine pasivă, necomunicativă, indiferentă, dezbinată.
Acţiuni necugetate, care se întâmplă, în special, în campaniile electorale, pot aduce temporar dividende politice partidelor, dar ele reprezintă în sine un mare pericol pentru dezvoltarea societăţii, pentru stabilitatea ţării, pentru un viitor prosper al generaţiei în creştere şi, ca urmare, populaţia va continua să emigreze în căutarea unui destin mai bun.

Este regretabil faptul că autoafirmarea, fie pe plan politic, profesional, cultural, etnic, se realizează şi astăzi nu în baza unor valori veritabile, dar mult mai frecvent – în găsirea unui duşman virtual. N-ar trebui să uităm că securitatea şi prosperitatea reprezintă cele mai de preţ valori – umane, naţionale, statale etc., promovate de Comunitatea Europeană şi de civilizaţiile avansate. Este important de educat tânăra generaţie pe principii de toleranţă, de acceptare a diversităţii de culturi, religii, etnii, partide politice etc. Schimbul de valori pe diferite dimensiuni poate avea un impact puternic asupra destinului unui popor.
Dezvoltarea oricărei societăţi se realizează ca mişcarea într-o spirală. Succedarea unei noi puteri – este un act de demnitate şi curaj, maturitate politică şi responsabilitate de a transmite puterea supremă în stat, atât pentru cel care o cedează, cât şi pentru cel care o preia. Succesiunea puterii în Republica Moldova reprezintă o problemă în continuă discuţie. Evoluţia evenimentelor în scurta noastră istorie de independenţă, începând cu anii `90, nu reprezintă nici stabilitate, nici constructivism, nici consecutivitate şi, respectiv – nici progres.

În secolul XXI, în condiţiile globalizării şi în plină campanie electorală, în ţara noastră sunt scoase în evidenţă toate complexele de inferioritate ale unei societăţi şi ale unui stat în stadiu de formare şi stabilizare. Cât timp oare va mai dura? Să dăm speranţă societăţii noastre şi, în primul rând, prin comportament civilizat, neagresiv în campania electorală actuală, că vom depăşi aceste probleme, îndemnând astfel pe cetăţenii noştri să iasă la votare şi să susţină nobilele intenţii ale viitorilor reprezentanţi ai puterii de stat.

Publicat in Timpul, 17.11.2010, http://www.timpul.md/articol/campania-electorala---indicator-al-maturitatii-politice-17768.html