doctor habilitat în chimie, profesor universitar
Președintele Societății de Chimie din Republica Moldova
Discurs rostit de acad. Gheorghe Duca în cadrul Congresului IV al diasporei moldoveneşti 12-14 octombrie 2010, Chişinău, Republica Moldova
Dezbaterea academică cu privire la impactul migraţiei internaţionale se concentrează în prezent asupra a două aspecte esenţiale: pe de o parte, se argumentează că migraţia forţei de muncă înalt calificate reprezintă un pericol pentru ţările în curs de dezvoltare care pierd astfel capitalul uman, iar pe de altă parte, se evidenţiază faptul că, administrată corect, migraţia produce beneficii atât ţărilor de origine cât şi celor de destinaţie.
Iniţiativele internaţionale lansate de către ţările ce se confruntă cu migraţia masivă a personalului înalt calificat, au arătat cum contribuţiile provenite de la emigranţii calificaţi, sub forma de transfer ale cunoştinţelor, prin intermediul migraţiei circulare sau formarea reţelei diasporei, pot transforma fenomenul exodului de creieri într-o acumulare şi valorificare a capitalului uman.
Din această perspectivă, mobilitatea internaţională a talentelor este esenţială pentru procesul de dezvoltare. Nu este absolut necesar ca expatriaţii să fie investitori sau contribuabili financiari direcţi pentru a exercita un impact pozitiv asupra ţării lor de origine. Ei pot servi în calitate de punţi de legătură prin transferarea expertizei acumulate peste hotare către ţara de origine. Membrii influenţi din diasporă pot contribui la dezbateri publice şi formarea de opinii, pot articula planuri de reformă şi ajuta la elaborarea şi implementarea noilor politici.
În condiţiile în care, pentru Republica Moldova, capitalul uman este cea mai valoroasă resursă, cooptarea diasporei în procesul de dezvoltare economică şi ştiinţifică este esenţială. Căci dacă forţa de muncă înalt calificată este importantă, atunci forţa de muncă din mediul academic are o valoare dublă în această privinţă, oferind o varietate de funcţii cruciale pentru dezvoltarea societăţii prin:
Elitele intelectuale de la Chişinău sunt din ce în ce mai preocupate de identificarea unui mecanism durabil de implicare a capitalului uman emigrat pentru beneficiul ţării de origine. Programe care au drept scop crearea conexiunilor transnaţionale cu membrii unei diaspore înalt calificate au fost implementate cu succes în multe regiuni ale lumii. Aceste programe pot fi studiate, preluate, adaptate şi implementate în Moldova.
Luînd în consideraţie aceste circumstanţe şi conştientizînd necesitatea de implicare a cercetătorilor originari din Republica Moldova în dezvoltarea ţării de origine, Academia de Ştiinţe a Moldovei a lansat, în anul 2008, iniţiativa intitulată"Dezvoltarea cooperării în cadrul diasporei ştiinţifice a Republicii Moldova". Această iniţiativă are drept scop primordial crearea unei platforme de interacţiune dintre diaspora ştiinţifică şi comunitatea ştiinţifică de acasă prin crearea etapizată a Reţelei Diasporei Ştiinţifice a Republicii Moldova.
Relevant în acest demers este proiectul de cercetare privind „Conectarea diasporei ştiinţifice a Republicii Moldova la dezvoltarea ştiinţifică şi economică a ţării de origine”, implementat de AŞM în comun cu Institutul Federal de Tehnologii din Lausanne (EPFL), Elveţia. Partenerii elveţieni antrenaţi în acest proiect au coordonat anterior procesul de formare a diasporelor ştiinţifice în mai multe regiuni ale lumii, inclusiv America Latină şi India.
Acest proiect va crea o bază teoretico – metodologică solidă pentru elaborarea unui mecanism de durată care va contribui la identificarea căilor de implicare a savanţilor expatriaţi originari din Moldova în procesul de dezvoltare a ţării lor de origine.
În acest context, mă bucur să salut prezenţa în sală a doamnei doctor Gabriela TEHADA, cercetător la EPFL, expert internaţional în domeniul diasporei înalt calificate, partener în cadrul acestui proiect. Sperăm că la Atelierul de mâine dedicat diasporei înalt calificate să identificăm prin dialog deschis, împreună cu participanţii acestuia, printre care sunt şi membri relevanţi ai diasporei ştiinţifice (veniţi cu această ocazie la Chişinău) mecanismul cel mai reuşit de implicare a diasporei în procesele ce au loc în ţară.
Un alt proiect al AŞM implementat în parteneriat cu Organizaţia Internaţională pentru Migraţie vizează „Fenomenul exodului de creieri: un mod de abordare în vederea consolidării Republicii Moldovei drept platformă de cercetare şi dezvoltare, prin revenirea temporară a oamenilor de ştiinţă moldoveni expatriaţi”. Noi ne exprimăm convingerea că fiecare savant originar din Republica Moldova, aflat în străinătate, poate contribui cu expertiza pe care o deţine, prin intermediul cooperării ştiinţifice cu cercetătorii din ţara lor de baştină, la dezvoltarea ştiinţei şi economiei din Republica Moldova.
Pentru a facilita acest proces de colaborare ştiinţifică şi transfer de cunoştinţe, OIM cu suportul financiar al Uniunii Europene, acordă, în baza unui concurs deschis, granturi de scurtă şedere în Republica Moldova unui număr de 30 de cercetători ce doresc să revine în ţară pe o perioadă de 7 – 11 zile.
Mai mult, doresc să atrag atenţia că în scopul creării unui cadru politic eficient de promovare a acestor iniţiative practice dedicate diasporei, în data de 31 ianuarie 2010, eu – în calitatea mea de Preşedinte al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, împreună cu Excelenţa Sa prof. dr. Emil Constantinescu – preşedintele Forului Ştiinţific Academic şi acad. Eugen Doga, compozitor, artist al poporului, membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, am elaborat şi semnat Declaraţia de la Chişinău. Astfel, oamenii de ştiinţă şi cultură, născuţi pe teritoriul actualului stat Republica Moldova, cu statut reprezentativ în comunităţile ştiinţifice şi culturale, reuniţi la Chişinău, au decis să fondeze, sub auspiciile AŞM, Sfatul Oamenilor de Ştiinţă şi Cultură originari de pe teritoriul actualului stat Republica Moldova.
Sensibilizarea şi mobilizarea personalităţilor noastre notorii din diaspora ştiinţifică şi culturală în vederea accelerării procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană este obiectivul prioritar al Sfatului.
În aceeaşi ordine de idei, pentru a stimula şi promova implicarea membrilor diasporei ştiinţifice în dezvoltarea Republicii Moldova, AŞM a lansat o nouă iniţiativă care constă în aprecierea rezultatelor deosebite în sfera ştiinţei şi inovării obţinute de conaţionalii noştri în străinătate. Astfel, la 29 decembrie 2009, în premieră, în cadrul şedinţei festive a Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică, Diploma de Merit a AŞM i-a fost conferită cercetătoarei Stella Ghervas, istoric, originar din Republica Moldova, directoare de studii la Institutul de Studii Avansate din Paris şi la Casa de Ştiinţe a Omului din Paris, pentru promovarea peste hotare a patrimoniului istoric şi cultural naţional al ţării noastre.
În concluzie doresc să evidenţiez că iniţiativele lansate de AŞM care îşi propun să stimuleze implicarea diasporei ştiinţifice în dezvoltarea ţării de origine au la bază următoarele instrumente: (a) granturi de reîntoarcere temporară în ţară a diasporei ştiinţifice oferite de către Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, Misiunea din Republica Moldova, (b) premierea anuală a membrilor diasporei pentru activităţi de promovare peste hotare a patrimoniului ştiinţific şi cultural al Republicii Moldova, (c) elaborarea modelului autohton de implicare a diasporei ştiinţifice în dezvoltarea ţării de origine, (d) elaborarea bazei de date electronice a membrilor diasporei ştiinţifice, (e) cooptarea savanţilor în calitate de experţi pentru evaluarea proiectelor de cercetare finanţate din bugetul de stat, (f) cooptarea membrilor remarcabili ai diasporei în calitate de profesori asociaţi în cadrul universităţilor din Moldova etc.
În acelaşi timp, pentru a progresa în continuare în această direcţie, este necesar de: